Care este diferența dintre aceste trei fraze în ceea ce privește utilizarea?
- Una persona buena
- Una buena persona
- Es buena persona
Pentru de exemplu, de ce se schimbă adjectivul cu substantivul în persona buena ?
Comentarii
- Bine ați venit la Limba spaniolă ! Aceasta este o întrebare interesantă, dar poate ' doriți să ne împărtășiți ceea ce ați cercetat deja despre aceasta. Care crezi că este diferența? Astfel vă vom putea ajuta mai bine. Distrează-te!
Răspuns
From La posición del adjetivo :
În mod normal, în spaniolă adjectivul este plasat după substantiv.
la mesa negra
En ciertas ocasiones, sin embargo, puede preceder al sustantivo. Se suele face pentru a înfățișa calitățile din susținere. Generalmente, cuando se sitúa el adjetivo delante del sustantivo se suele estar expresando una apreciación subjetiva.
la bonita flor
Deci, Una persona buena și Una buena persona sunt mai mult sau mai puțin echivalente, doar că acesta din urmă tinde să exprime ceva mai subiectiv (chiar dacă în acest caz ambele sunt).
Es buena persona este echivalent și doar adaugă un foarte mult la setul de cuvinte astfel încât aceasta să fie deja o propoziție adecvată.
Acest lucru este descris și în adjetivos antepuestos y pospuestos (nu îl traduc, deși ):
Así, puși decimii că el adjectiv elige colocarea pospuesta o antepuesta mai mult pentru razone semánticas que por razones sintácticas. Dacă bine poziția este mai frecventă în limba noastră, antepoziția –except când provoca schimbare de semnificație– originale matices speciales unidos a la afectividad: „estupendo trabajo”, „maravillosa tarde”; a viziunea impresionistă de o realitate particulară: „sombrías nubes”, „acongojados atardeceres”; oa necesita rítmicas, estéticas, literarias en general, cuyos ejemplos los encontramos en los textos literarios: „La candente mañana de febrero …” (Borges), „Volverán las oscuras golondrinas …” (Bécquer), „… y al encendido fuego que me quemo … ”(Garcilaso de la Vega).
Răspuns
In multe cazuri adjectivul poate fi plasat înainte sau după substantiv. După ce substantivul este preferat, acesta este cel mai natural mod de a plasa un adjectiv și, în majoritatea cazurilor, nu există nicio diferență sau o diferență foarte subtilă.
Los valientes soldados fueron a la guerra. Soldații curajoși au intrat în război.
Los soldados valientes fueron a la guerra. Soldații curajoși au mers la război.
În ambele cazuri, ar putea însemna doar „Soldații au plecat la război; iar soldații au fost curajoși. ” Dar cel de-al doilea poate și înseamnă “ (Numai) soldații curajoși, au plecat la război. ”
În cazul « buen (o / a / s) » există, de asemenea, o schimbare semantică.
Când este folosit înainte de un substantiv, înseamnă bun ( ca în iscusit ), drăguț . Folosit după substantiv, implică bunătate , bunătate .
Él es un buen carpintero. El este un tâmplar iscusit
Él es un carpintero bueno. Este un tâmplar cu inima bună.
Sau
Él es una buena persona. El este o persoană drăguță. v.g. are bune calități continue.
Él es una persona buena. Bună este o persoană amabilă. v.g. este un cetățean care respectă legea și un om caritabil.
Sau
Éste es un buen vino. Acesta este un vin bun (un vin gustos, un vin de înaltă calitate).
Éste es un vino bueno. Acesta este un vin care nu „lovește vinurile mai mici și nu dona bani pentru organizații caritabile.
Acum, scăpând articolul între es și buena , există o subtilă diferență de intenție.
Él es una buena persona. El este o persoană drăguță.
Él es buena persona. El este drăguț.
Cu toate acestea, nu spuneți în mod normal:
* Él es persona buena.
Diferența dintre buen și bueno este doar plasare. Înaintea unui substantiv (masculin singular) într-o frază nominală, utilizați buen ; orice altă poziție este bueno .
El carpintero es bueno. Tâmplarul este iscusit.
El vino está bueno. Vinul este bun .
Dar
Esta persona es buena. Această persoană are o inimă bună.
Alte adjective care pot schimba semnificația atunci când sunt folosite înainte sau după substantiv:
mal (o) :
un mal carpintero – un tâmplar teribil
un carpintero malo – un tâmplar rău
Comentarii
- Ați putea da exemple de când ați folosi " buena persona " și când " persona buena "? Traducerea îmi spune foarte puțin, diferența dintre " kind " și " nice " pare extrem de subtil.
- În « una buena persona » este o persoană drăguță în sensul că are calități continue, un om bun, cineva drăguț cu care să fii. În « una persona buena » este o persoană cu bunătate și bunătate: un bun cetățean, un om caritabil .
- Super, mulțumesc! Și Esta persona es buena se poate referi doar la acest din urmă sens? În cazul El carpintero es bueno , pot înțelege că sensul " calificat " este mult mai mare probabil decât " cu inima bună ". Dar când vorbim despre o persoană, ambele semnificații par destul de probabile.