Ce înseamnă cuvântul ' Asura ' în Vede?

Yāska în secolul al VII-lea î.Hr. a analizat / interpretat Vedele. El este primul gramatician cunoscut care a trasat sensul cuvintelor vedice. El a furnizat diverse semnificații ale lui Asura în lucrarea sa Nirukta

1. a-su-rata a (na) su (susthu) ra (rata) sthanesu „nu este fixat la un loc” sau „nu este foarte fericit”

2. ca (√as „a arunca”) -u-ra „aruncat sau eliminat de la locul lor”

3. asu + ra „posedat de respirație”

4. a (na) – su (bun) -ra „născut din rău”

5. (v) -asurtva> vasurtva „posesor de apă / bogăție”

În afara textului samhita, Asura are doar o conotație negativă.

Comentarii

• Acest ‘ informativ!
• Btw vedeți răspunsul meu cuvântul Asura are două semnificații în vedas

Cuvântul Asura are 2 semnificații în textul Rig Veda În sens pozitiv și în sens negativ.

Cuvântul asa înseamnă respirație și cuvântul Asura ar însemna cine își are puterea în respirație sau cine este posedat de respirație (sensul dat de yaksha nirukta). înseamnă că un asura este cineva care are respirație pe care ar putea să-l efectueze acțiuni mari prin puterea sa sau o Ființă supremă foarte puternică.

Căci ei sunt Asuras al zeilor, prietenii fac, amândoi, pământurile noastre extrem de fructuoase. (Rig Veda 7.65.2)

Aici Varuna Mirta este numită asuras, deoarece sunt ființe foarte puternice și zeități similare puternice precum Rudra (Shiva), Indra, Agni au fost numite asuras.

Asuras în sens negativ este descris și în vedas ca yajur Veda tattireya samhita kanda 2 Prapathaka 4.3

zeii și Asuras au fost în conflict;

Zeii înseamnă devas și yajurveda oferă detalii suplimentare despre lupta dintre devas și asuras. De asemenea, în Rigveda asuras are semnificație negativă ca

ADUTA cântecul și imnul lui Agni, Asura-slayer, iluminator al tuturor și gândul -bestower. (Rig Veda 7.13.1)

Aici Agni deva a numit asuravan care înseamnă asura slayer

Acest preludiu al discursului meu îl voi rosti acum, prin care noi, zeii, ne putem înăbuși foștii Asura.

„mahat devanam asuratva ekam” este o cupletă repetat la sfârșitul fiecărui imn al versetului RV.3.55. (1-22). Întregul verset este dedicat lui Agni. La început nu puteam înțelege de ce Rishi se referă la Deva și Asur. Apoi mi-a venit în minte conceptul de analiză poetică, potrivit căruia un poet vrea să sublinieze tema principală prin repetare. Și în acest sens devine clar ce vrea să ne spună Rishi – Agni este cunoscut sub numele de Deva sub multe nume precum Apam Napat, Matrishwa, Vaishwanar etc., dar ca Asura el este doar unul, adică Soare. Astfel, sensul lui Asura aici este Soare. În imnul RV.3.29 (14) se spune că Agni s-a născut din abdomenul Asura (yat Asurasya jattarat ajayat).

Încă un vers din Rig Veda RV.10.92.6 indică faptul că termenul Asura înseamnă „Soare” –

krAnA rudrA maruto vishva kristyo divah shyanAso asursya nilayah

care înseamnă – RudrA Maruts ajunge rapid la fermierii lumii, ca vulturii se mișcă pe cerul albastru al lui Asura, adică Soarele.

Epitetul Soarelui este dat unor zei importanți precum Yama, Varuna și Indra etc. De exemplu, Indra este comparat cu Soarele în multe locuri din RigVeda, dar în imnul RV.1.131 (1) este numit Asura din această lume (Indraya hi dhyo Asura). Asura as Sun este, de asemenea, descris în imnul RV.1.35 (7) „vi suparno antrikshanya akhyad gabhir vepa Asurah sunithah” (acolo, la orizont, vorbind cu tremuri serioase / vibrații, Soarele cu aripi aurii (suparno Ashura) oferă o bună îndrumare).

A existat un cult al venerării Soarelui înainte de apariția „cultului focului”, iar adepții cultului anterior au fost numiți Asura. Această distincție poate fi văzută chiar în RigVeda în imnul RV.1.123 (3) „devo no atra Savita damuna anagaso vochati Surya” (zeul nostru aici este Savita (Soarele) în satele Nagas o numesc Surya).

A existat o oarecare dezvoltare istorică care a schimbat semnificația lui Asura în scriptura ulterioară. Cu toate acestea, urmele măiestriei geniale ale lui Asura le găsim chiar și în Mahabharata, de ex. Mayasur.

Comentarii

• Da, dar vreau să știu care este semnificația cuvântului Asura?
• Nu ‘ t Explic sensul este Soare.
• Îmi place etimologia că asura ar putea însemna și soare în vedas, așa că am votat în sus răspunsul. li> @KarmanyaNanda Deci, adevărul este ceea ce ne place în mod colectiv „? ”
• După ce am spus acest lucru, Surya vine din PIE ” s ú Hr̥, ” deci aceasta este o linie de raționament care merită investigată . Deosebit de interesant ca (a -) / (an-) ar însemna ” nu __. ”

Nu există un răspuns universal acceptat la întrebarea dvs. Cu toate acestea, deoarece cunoașterea modului în care a apărut ceva ne poate ajuta să înțelegem mai bine acel lucru, aici este etimologia (istoria & originea) cuvântului.

Etimologie din Ásura

Conform Wiktionary it „s,

Din proto-indo-ariană * Hásuras , din proto-indo-iranian * Hásuras , din proto-indo-european * h₂ń̥suros .

Legat de असु ( asu- ), cu mai multe etimologii și semnificații posibile. În contextul asura asociat convențional cu asu- în sensul „stăpânul casei” . Această semnificație nu este mai restrânsă de etimologia sa: cf. Avestan 𐬀𐬵𐬎 ( ahu , „lord”) și 𐬀𐬵𐬎𐬭𐬀 ( ahura , „lord”), hitit 𒈗 ( ḥaššū , „rege” ) și latină erus („lord”). Eventual în cele din urmă de la proto-indo-european h₂ens- ( „a genera, naște” ). Comparați vechea norvegiană æsir .

T He Brahmanas și puranele derivă asura de la alt asu- , „respirație” , al cărei înrudit se găsește în Av. ahu- , „viață, existență”. În altă literatură sanskrită post-vedică, asura a fost format din nou ca a-sura , „non-sura”, cu sura asociată atunci cu un grup de zei care locuiesc în domeniul Indrei.

Conform Etymonline,

„spirit, lord”, din Indo -Iranian asuras , de la forma sufixată de rădăcină PIE ansu- „spirit”

Interesant, originile și semnificația de fundal a deva provin în mod clar de la „a străluci” și este puternic conectat la „cerul solar”, ceea ce oferă viață pe Pământ – în timp ce ásura (cel mai probabil) provine din contextul „respirației”, „forței de viață”, „spiritului”. Adică, cea mai timpurie diferență de sens a fost „cea care oferă condițiile în care poate exista” (deva) și „acea existență în sine” (ásura).

Comentarii

• Aceasta este o versiune contextuală a postării mele anterioare, care era prea pură date

Înțelesul de bază al Surei este din Saur / Surya, adică cel care radiază cu lumină, doar ca un soare și își cunoaște adevăratul sine, Aatma (care este fără Tamas). Prin urmare, zeii din hinduism sunt întotdeauna descriși cu un soare ca un halou în spatele capului lor. Asura este opusul, cel care nu cunoaște Aatma și, prin urmare, este plin de Tamas. Diferența dintre Asuric și Sura buddhi a fost discutată de mai multe ori în Vede.

De la Chandogya Upanishad , Capitolul 8.7-12

Povestea lui Indra și Virochana

Odată ce Prajapati, creatorul universului, a anunțat: „Sinele este cel fără de păcat, fără vârstă și fără moarte; nu are durere, nici foame, nici sete. Scopul tuturor dorințelor sale este Adevărul, Adevărul este singurul lucru demn de hotărârea sa. Este Sinele care trebuie căutat, singurul ar trebui să caute să cunoască. Iar cel care caută Sinele și îl cunoaște, câștigă posesiunile tuturor lumilor, câștigă tot ceea ce este de dorit. ” Atât zeii, cât și demonii au auzit acest anunț și au gândit: „Trebuie să cunoaștem acest Atman sau Sinele și să căutăm această cunoaștere care promite toate lumile”. Prin urmare, Indra, regele zeilor și Virochana, conducătorul demonilor, s-au apropiat de Prajapati cu toată smerenia unui discipol și i-au cerut să le transmită aceste cunoștințe. Prajapati i-a acceptat ca discipoli și i-a rugat să rămână cu el timp de treizeci și doi de ani. Ambii, Indra și Virochana, au rămas să trăiască viața unui Brahmachari. La sfârșitul acelei perioade, Prajapati i-a chemat pe amândoi și le-a spus: „Dragilor, persoana vizibilă în pupila ochiului este Atman. Acest Atman este Brahmanul, nemuritorul și neînfricat. Du-te și vezi-te într-o tigaie cu apă și apoi spune-mi ce ai văzut. ” A doua zi, când Prajapati i-a rugat pe amândoi să povestească experiența lor, amândoi au spus: „Doamne, am văzut Sinele în întregime așa cum suntem, chiar imaginea chiar pentru firele de păr și unghii”. „Du-te și împodobește-te, apoi uită-te în tigaia cu apă și spune-mi despre experiența ta”, le-a spus Prajapati amândurora. Fericiți, au mers și s-au împodobit, s-au uitat în tigaia cu apă, s-au întors și i-au răspuns lui Prajapati: „Domnule venerat, ne-am văzut bine îmbrăcați, bine îngrijiți și bine împodobiți”. „Foarte bine, acesta este Atman, nemuritorul și neînfricatul, Brahmanul”, astfel le-a confirmat Prajapati. Atât Indra, cât și Virochana, au mers fericiți și foarte mulțumiți în inima lor. Prajapati i-a văzut plecând și a exclamat în sinea lui: „Fie că sunt zei sau demoni, vor pieri inevitabil dacă sunt mulțumiți de simpla reflectare a Realității”. Virochana s-a dus la demoni și i-a învățat aceste cunoștințe spunând că acest sine corporal este tot ceea ce trebuie să știm, să slujim și să slăvim. Aceasta este cunoașterea supremă prin care se obține lumea aici și în continuare. Indra era diferit de Virochana. Și-a dat seama că ceva nu este în regulă cu ceea ce tocmai a aflat despre Atman. Se simțea neliniștit. El a crezut în sine că, după cum apa reflectă un corp bine împodobit, la fel reflectă un orb dacă este orb, un om defect dacă este defect. Dacă un corp este distrus sau mort, atunci nu există reflexia unui corp viu. Cum s-ar putea spune atunci că corpul sau reflexia lui sunt Atmanul fără moarte? S-a întors la Prajapati și a spus: „Doamne, nu văd cu adevărat nimic demn în acest corp sau în reflectarea lui. Vă rog să-mi dați adevărata cunoștință despre Atman. ” Prajapati a fost fericit cu Indra și i-a cerut lui Indra să rămână cu el încă treizeci și doi de ani. La sfârșitul acelei perioade, Prajapati l-a sunat și i-a spus: „Ceea ce se mișcă în vise este Atman”. Indra părea mulțumit și se îndreptă spre locuința zeilor. Dar, pe măsură ce mergea de-a lungul timpului, s-a strecurat din nou în minte și s-a gândit: „Cum poate fi sinele visat să fie Atman? În vise se suferă, se rănește, se plânge când este afectat. Atmanul neînfricat și fără păcat nu poate fi supus unor astfel de întâmplări.Acesta nu pare a fi adevărul. Chiar și de data asta ceva din nou nu este în regulă cu ceea ce am învățat. ” S-a întors și s-a prosternat înainte ca Prajapati să-i ceară să explice adevărul lui Atman. Ca de obicei, Prajapati ia spus să rămână cu el încă o perioadă de treizeci și doi de ani. Indra era pregătit. La sfârșitul acestei perioade, Prajapati a sunat-o pe Indra și a spus: „Sinele care este plin de plăcere și are o dispoziție fericită în somn profund este Atmanul”. Indra a fost mulțumită și a plecat acasă. Dar, înainte de a ajunge la locul său, din nou îndoiala l-a copleșit și și-a spus: „Într-un somn fără vise, sinele nu se cunoaște pe sine. Nu este conștient de propria sa existență. Cum poate atunci sinele inconștient să fie Atman atunci când este descris ca fiind cel mereu luminos, vreodată conștient? ” S-a întors din nou la Prajapati și i-a raportat despre dificultățile sale. De data aceasta Prajapati a fost mai mulțumit de Indra și i-a spus să mai petreacă cinci ani cu el. După încheierea perioadei, Prajapati l-a chemat pe Indra lângă el și i-a spus: „O Indra, ai meritat cunoașterea celui mai înalt adevăr prin efortul tău persistent și intensul curiozitate” Spunând acest Prajapati a dezvăluit acelei părți din cele mai înalte cunoștințe pentru Indra pentru care era pregătit în acel moment. „Acest corp este supus morții, dar îl întruchipează pe Atman, fără moarte și fără trup. Acest Eu întruchipat cade în capcana tuturor dualităților, cum ar fi plăcerea și durerea, dar Atmanul fără trup nu este atins de nicio dualitate. Atâta timp cât Atmanul locuiește în corp și se atașează de el, pare limitat și restricționat, dar din nou, atunci când este eliberat din corp, devine unul cu spiritul infinit. Când Atman părăsește corpul, merge rătăcind liber în lumile infinite. Ochiul, urechea, simțurile, mintea sunt acolo numai pentru ca Atmanul să vadă, să audă și să gândească. Lucrurile și ființele există din cauza lui Atman și a lui Atman. El este Adevărul și depozitul final al întregii existențe ”. De data aceasta, când Indra s-a întors să împartă aceste cunoștințe zeilor, nu a avut nicio îndoială. Zeii au primit adevărata cunoaștere și, prin urmare, trăiesc în cunoașterea deplină a Sinelui lor. Și pentru că Virochana a fost mulțumită de cunoașterea corpului ca sine, demonii Asura trăiesc chiar și astăzi în ignoranță, luând corpul ca Sinele.

Acest lucru este discutat și în Bhagwat Geeta , unde „Asura” are a fost tradus ca demon în engleză, dar adevăratul sens al cuvântului „Asura” este cel în care domină Tamas și lipsit de cunoaștere a sufletului de sine, Satva și consideră că realitatea manifestată este singurul adevăr la fel ca animalele.

BG 16.1 – 16.3 Suprema Personalitate Divină a spus: O scion din Bharat, acestea sunt virtuțile sfinte ale celor înzestrați cu o natură divină – neînfricare, puritate a minții, statornicie în cunoaștere spirituală, caritate, controlul simțurilor, efectuarea sacrificiului, studiul cărților sacre, austeritate și simplitate; non-violență, veridicitate, absența furiei, renunțarea, liniștea, reținerea de la găsirea greșelilor, compasiunea față de toate ființele vii, absența lăcomiei, blândeții, modestiei și lipsei de volubilitate; vigoare, iertare, tărie, curățenie, dușmănie față de nimeni și absența deșertăciunii.

BG 16.4 O Parth, calitățile celor care au o natură demoniacă sunt ipocrizia, aroganța, îngâmfarea, mânia, asprimea, și ignoranță.

BG 16.5 Calitățile divine duc la eliberare, în timp ce calitățile demonice sunt cauza unui destin continuu al robiei. Nu te întrista, O Arjun, pentru că te-ai născut cu virtuți sfinte.

BG 16.6 Există două tipuri de ființe în această lume – cele înzestrate cu o natură divină și cele care posedă o natură demonică. Am descris în detaliu calitățile divine, O Arjun. Acum, auziți de mine despre natura demonică. Bhagavad Gita 16.7

Cei care posedă o natură demonică nu înțeleg ce acțiuni sunt adecvate și ce sunt improprii. Prin urmare, nu posedă nici puritate, nici conduită bună, nici măcar veridicitate.

BG 16.8 Ei spun: „Lumea este fără adevăr absolut, fără nici o bază (pentru ordine morală) și fără un Dumnezeu (care a creat-o sau îl controlează). Este creat din combinația celor două sexe și nu are alt scop decât satisfacția sexuală. ”

BG 16.9 Ținând ferm astfel de puncte de vedere, acestea sunt direcționate greșit sufletele, cu intelect mic și acțiuni crude, apar ca dușmani ai lumii care amenință distrugerea ei.

BG 16.10 Aducând pofta nesățioasă, plină de ipocrizie, mândrie și aroganță, demoniacul se agață de principiile lor false. Astfel iluzionați, sunt atrași de impermanenți și lucrează cu hotărâre impură.

BG 16.11 Sunt obsedați de neliniștile nesfârșite care se termină doar cu moartea.Totuși, ei susțin cu o asigurare completă că satisfacerea dorințelor și acumularea bogăției este cel mai înalt scop al vieții.

BG 16.12 Ținute în robie de sute de dorințe și conduse de pofta și furie, se străduiesc să acumuleze bogăție prin mijloace nedrepte, toate pentru satisfacerea simțurilor lor.

BG 16.13 – 16.15 Persoanele demonice cred: „Am câștigat atât de multă bogăție astăzi și voi îndeplini acum această dorință a mea. Aceasta este a mea și mâine voi avea și mai multe. Acel dușman a fost distrus de mine și eu îi voi distruge și pe ceilalți! Sunt ca Dumnezeu însuși, mă bucur, sunt puternic și sunt fericit. Sunt bogat și am rude foarte bine plasate. Cine altcineva este egal cu mine? Voi face sacrificii (zeilor cerești); Voi da milostenie; Mă voi bucura. ” În acest fel, sunt înșelați de ignoranță.

BG 16.16 Deținute și rătăcite de astfel de imaginații, învăluite într-o plasă de înșelăciune și dependente de satisfacerea plăcerilor senzoriale, ei coboară în cel mai turbul iad.

Comentarii

• întrebarea este despre vede .. vă rugăm să asigurați-vă că dați numai referințe vedice …. mulțumesc