Îmi citeam dicționarul și am dat peste această frază: „Înainte să poți spune Jack Robinson”, adică aproape instantaneu la să fie folosit după cum urmează:
Înainte de a putea spune Jack Robinson, am luat banii și am fugit.
Am încercat să-l caut în Wikipedia, dar pur și simplu spune că „este o persoană mitică. Nu ajută prea mult. Oferă unele ipoteze, dar nu există dovezi solide.
Deci, cine este Jack Robinson?
Comentarii
- Se pare că este foarte asemănător cu ziceri precum " înainte de a putea fluiera Dixie "
- Înainte de a putea spune, Arnold Schwarzenegger ar avea și un sens pentru mine, acesta este un nume care durează ceva timp să se spună 🙂
Răspuns
Ocurențe atestate ale expresiei „spune Jack Robinson”
O căutare Google Books dezvăluie un grup de scrieri publicate de la începutul anilor 1760 care includ sintagma „spune Jack Robinson”.
Din „ O altă scrisoare a marinarului de la Havana , ”în The Edinburgh Magazine (noiembrie 1762):
Îmi pare rău pentru comodorul castelului, pentru că era un tip curajos; o minge a venit la bordul lui, sub latul pieptului și a bătut un dop la comanda sa, înainte de a putea spune Jack Robinson .
Din „Truepenny”, scrisoare despre „o modă murdară”, în The London Magazine (ianuarie 1763):
Nu puteți decât să fi luat în seamă, domnule, voi, care sunteți atât de familiarizați cu doamnelor, în ultima vreme, pare să existe o creștere suplimentară a părului pe capete (zic, domnule, pe capete), a femeilor noastre, care se văd în mod obișnuit în locurile de divertisment public: se pare că, din moda actuală , pentru a fi o cantitate suplimentară atât în față, cât și în spate. Acum, probabil, vă imaginați că această creștere se datorează unor pomate recent descoperite, grăsimi de urs sau ceva de acest fel. – Niciun astfel de lucru. Se datorează în totalitate modului francez de Frizzlation. Poate nu aveți nicio idee despre cum se efectuează acest lucru. Îți spun, domnule. Domnul, având, cu un aer inimitabil de blândețe, și-a depus ustensilele pe masă și a întrebat familiar despre starea de sănătate a doamnei ei, începe operațiunea astfel: Se separă cu destrămare de restul, șase fire de păr aproape Coroana capului, le răsucește între degetul mare și deget, le rostogolește în sus de la puncte la rădăcină și, înainte de a putea spune Jack Robinson , le blochează rapid într-un centimetru pătrat de hârtie.
Din„ Lecture on Heads , ”în The Gentleman’s Magazine (septembrie 1765):
Ei bine, și apoi armata noastră toți ar trebui să poarte o uniformă nouă ; toată infanteria noastră de cai ar trebui să poarte jachete aeriene ; și toată cavaleria noastră de picior ar trebui să poarte haine din plută ; și atunci știți, de ce ar fi peste mare înainte de a putea spune Jack Robinson !
Din „Tristram Shandy”, Miss C —— Cbinet of Curiosities ; sau The Green-Room Broken Open (1765):
Îmi place foarte mult un autor care are curajul de a combate populare Prejudecată. Există un mare merit în a fi singular; și, cred, așa este Forța Observațiilor și argumentelor imparțiale ale criticilor noștri, încât de îndată ce lucrarea va fi publicată, Lumea își va schimba opiniile într-un instant, – în Sclipirea unui ochi – de îndată ce se poate spune Jack Robinson – și sper, de asemenea, că, în consecința umanității ZANGA este privit ca cel mai bun actor, crudul, înfruntat, înjurător Roscius va fi detronat.
Teorii despre originea expresiei
Cea mai veche colecție de ziceri care include„ spune Jack Robinson ”este Francis Grose, Un dicționar clasic al limbii vulgare (1785):
JACK ROBINSON, înainte să se poată spune Jack Robinson, o vorbă pentru a exprima un timp foarte scurt, provenind de la un domn foarte volatil al acelei denumiri, care și-ar apela vecinii și să fie plecat înainte ca numele său să poată fi anunțat.
Dar majoritatea lexicografilor nu s-au arătat entuziaști în legătură cu această derivare, iar unii au plutit alternative la teoria lui Grose.
De la James Halliwell, Un dicționar de cuvinte arhaice și provinciale Fraze, proverbe și obiceiuri vechi învechite, din secolul al XIV-lea , ediția a doua (1852)
Înainte de a putea spune Jack Robinson, o zicală care exprimă un timp foarte scurt, se spune că provine din un domn foarte volatil al acelei denumiri care își va chema vecinii și va fi plecat înainte ca numele lui să poată fi anunțat. Următoarele rânduri „dintr-o piesă veche” sunt date în altă parte ca frază originală, –
„Un avertisment este ușor de făcut
Ca de spus, Jacke! robys on. ”
Sursa menționată ca având„ în altă parte ”cupleta „Ca expresie originală” pare a fi William Carr, The Dialect of Craven, in West Riding of the County of York , volumul 1 (1828):
JACK ROBINSON, Ce perversiune ciudată a cuvintelor va ocazi frecvent! „De îndată ce poți spune Jack Robinson ”, este o frază obișnuită în fiecare parte a regatului, dar cine ar putea presupune că este o corupție din următoarea citată? –
„A warke is ys as easy to be doone,
Ca„ tys to saye, Jack! robys on . ”
Old Play.
Pishy Thompson, Istoria și antichitățile din Boston (1856) modifică puțin a doua linie a cupletei și adaugă o dată aproximativă pentru vechea piesă, fără să spună de unde provin acele informații:
„Înainte de a putea spune Jack Robinson.”
„Un avertisment este ușor de făcut
trebuie să spui „Jacks-robys-on.” ”
Old Play , aproximativ 1580.
Ce este această piesă veche? Un articol din Note și interogări (1916), după ce a citat discuția lui Halliwell, pune chiar această întrebare [fragmente combinate]:
Este referința [adică sursa cupletei] k cunoscut și ce este indicat prin „altundeva”? „Robys on” înseamnă „Robyson” sau „Robinson” sau altceva?
O întrebare despre zicală a apărut la 1 S. vi. 415. Dincolo de o notă editorială care oferă citatul din Grose, cred că nu a existat niciun răspuns.
Editorul H.D. Thoreau, Walden: A Fully Annotated Edition (2004) atribuie cupleta nu unei piese de teatru vechi din 1580, ci unui al optsprezecelea- secolul cântec:
Dintr-o melodie populară din secolul al XVIII-lea scrisă de un tutungist pe nume Hudson: „A warke it iss as easy to be done / As tys to saye, Jack! robys on . „
Din păcate, această notă pare să distrugă teoria cântecului și vechea teorie a jocului, care în mai multe lucrări de referință ale al XIX-lea apar în mod contigu și fără o tranziție clară de la unul la altul. Henry Reddall, Fapt, fantezie și fabulă: un nou manual pentru referințe gata despre subiecte omise în mod obișnuit din Ciclopedii (1892), pare să susțină teoria cântecului:
Jack Robinson. „Înainte de a putea spune Jack Robinson.” Se spune că această frază actuală provine dintr-un cântec plin de umor al lui Hudson, un tutungist din Shoe Lane London. A fost un cântăreț și vocalist profesionist, care obișnuia să fie cântat la cina și la casele de teatru.
Dar Ebenezer Brewer, Manualul cititorului de nume celebre în ficțiune, aluzii, referințe, proverbe, Intrigi, povești și poezii , ediția revizuită (1910), oferă un detaliu crucial (și problematic) despre Hudson:
Jack Robinson. Această celebră melodie comică este de Hudson, tutun, nr. 98, Shoe Lane, Londra, la începutul parte a secolului al XIX-lea. Ultima linie este: „Și el era înainte ca tu să poți spune„ Jack Robinson ”. Melodia la care se cântă cuvintele este Hornpipe Sailors .
Și în cele din urmă, așa cum sa menționat în răspunsul Barrie Anglia, există o teorie care „spune Jack Robinson ”poate fi urmărit la o aluzie în Parlament de către Richard Sheridan la un alt parlamentar. Cu toate acestea, John (Jack) Robinson al acelei anecdote a devenit pentru prima dată deputat în 1764. Expresia pare, așadar, să fi existat cu mult înainte ca Sheridan să aibă ocazia să o folosească ca un mod viclean de a-l acuza pe John Robinson, pe nume, de luare de mită.
Concluzie
Pentru a rezuma, candidații au prezentat ca adevărata sursă a unei expresii care a început să apară în revistele britanice până în 1762 sunt (1) un cântec de la începutul secolului al XIX-lea, (2) o ripostă parlamentară din aproximativ 1780, (3) o piesă misterioasă veche menționată pentru prima dată – dar nici identificată, nici datat – în 1828 și (4) un domn identificat numai pe nume despre care se spunea – în 1785 – că era renumit pentru că făcea vizite foarte scurte oamenilor. Teoriile (1) și (2) eșuează din motive simple de cronologie. Teoria (3) ar fi mult mai plauzibilă dacă cineva ar fi reușit vreodată să identifice „vechea piesă de teatru” sau chiar să găsească o referință anterioară la aceasta decât cea a lui Carr în 1828. Și teoria (4), deși este greu de respins, oferă puțin în mod de dovezi verificabile care să-i susțină conjectura.
Nu e de mirare că Robert Hendrickson, Dicționarul eponimelor (1972) scrie:
Încercări notabile au avut a fost făcut să urmărească această frază britanică din secolul al XVIII-lea, toate nereușite. … Dar Jack Robinson a fost folosit probabil în expresie pur și simplu pentru că este un nume foarte comun în Anglia și este ușor de pronunțat.
Că primele patru potriviri ale cuvântului într-o căutare Google Books sunt din 1762, 1763 și 1765 (două apariții) sugerează că fraza a devenit populară brusc, ceea ce la rândul său ridică îndoieli cu privire la cât timp a rămas nepublicat înainte de aceea timp.
Comentarii
- " Stai jos, Podrick. ' vom avea nevoie de detalii. Detalii copioase. " 🙂
Răspuns
Brewers Dictionary of Phrase and Fable oferă două sau trei posibilități. Poate că ar fi fost „un domn foarte volatil cu acel nume, care obișnuia să viziteze în voie vecinii săi”.
Din nou, Jack Robinson a fost ministru la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Dramaturgul Richard Sheridan era și el deputat în parlament, iar în 1780 ataca mita guvernamentală. El a răspuns, uitându-se direct la ministru: „Da, aș putea să-l numesc imediat ce aș putea spune Jack Robinson.”
O a treia explicație este că a existat o melodie populară la începutul secolului al XIX-lea numită „Jack Robinson”. Spune cum marinarul Jack Robinson s-a întors să-și găsească doamna căsătorită cu altul:
. . . spune ea, „Abia așteptam,
Pentru nicio veste nu aș putea câștiga despre tine, Jack Robinson.”
„Dar să te îngrijorezi și să furiști totul este degeaba,
Voi lua o navă și voi merge în Olanda, Franța sau Spania.
Nu contează unde; la Portsmouth nu voi mai veni din nou.
Și el era plecat înainte de a putea spune Jack Robinson.
alegerea ta. Toate sunt la fel de probabil sau puțin probabil.
Răspunde
Doamnă. Frances D „Arblay (Fanny Burney) a folosit fraza în romanul ei romantic” Evelina, sau istoria intrării în lume a unei tinere domnișoare în 1778.
Orice afirmație că un cântec din secolul al XIX-lea a avut originea o frază folosită într-o carte din secolul al XVIII-lea este probabil să fie privită cu scepticism de către oricine înțelege cum funcționează calendarele.