Cum ar trebui interpretat Coranul 9:29? “ Luptă împotriva celor care nu cred în Allah și nici în Ziua trecută … ”

dacă musulmanii stabilesc un stat și există oameni de alte religii, ar trebui să fie dispuși să accepte statul și gata să plătească impozitul. Nu are sens să conducem un loc în care există oameni care nu sunt dispuși să accepte statul și sunt în rebeliune. Așadar, suma simbolică pe care o plătesc ca Jizya este menită să afirme că acceptă regula, în schimbul protecției oferite de stat.

Dar, din nou în multe cazuri, Jizya nu este colectată, ca și cum oamenii de altă religie sunt gata să intre în armată sau există un acord de protecție reciprocă etc.

Explicația este foarte simplă dacă te gândești la asta în felul acesta: Care este justificarea războiului conform Q.9: 29? Există trei răspunsuri posibile: Ori este intenția de a purta război ( ḥirāba ), de a nu plăti jizya , sau este „necredința. Deci care este?

Să presupunem că este necredință, că justificarea războiului conform Î.9: 29 a fost necredință. Atunci dacă așa a fost cazul, atunci jizya nu ar fi fost acceptat de la ei. De când dau jizya este interzis, conform Q.9: 29, să țintește-i. Cu toate acestea, atunci când dau jizya sunt încă necredincioși. Deci, motivul războiului nu poate fi necredință.

Acum presupunem că justificarea războiului nu îi plătea jizya , adică oricine nu plătește jizya ar trebui luptat, inclusiv copii, femei … Cu toate acestea, toți juriștii musulmani au fost de acord că este interzis chiar și în timp de război să vizeze copii, femei, bătrâni, călugări … (civili în general) și au convenit, de asemenea, că copiii, femeile, bătrânii, călugării … sunt scutiți de plata jizya . Prin urmare, justificarea războiului nu este „a nu plăti jizya ”.

Acest lucru lasă o singură opțiune: faptul că justificarea războiului, conform Q.9: 29, este intenția de a purta război ( āirāba ). Și aceasta este opinia marii majorități a juriștilor musulmani. rse în același capitol afirmă,

Cum nu ai putut lupta împotriva unui popor care și-a încălcat jurământul, care a încercat să-l alunge pe Messenger, care te-a atacat primul? Te temi de ei? Dumnezeu trebuie să vă temeți dacă sunteți credincioși adevărați.

Coran – 9:13

În plus, există o distincție foarte importantă pe care vorbitorii non-arabi ar putea să nu o facă, este că versul qitāl (قتال) și nu qatl (قتل). Acesta din urmă implică inițierea luptei, în timp ce primul înseamnă dacă i-ai spus „ qātaltu (قاتلت)” dacă ai rezistat efortului său de a te lupta printr-o luptă reciprocă sau dacă l-ai împiedicat în așa fel încât el nu te-ar fi atins pe neașteptate.

Versetul a fost dezvăluit după ce musulmanii au înființat primul stat islamic în Medina. Le cere musulmanilor să lupte împotriva oamenilor care refuză să dea impozite până când vor fi de acord în mod voit să o facă. Tafsir Al-Jalalayn din versetul 9.29 spune:

Luptați-vă împotriva celor care nu cred în Dumnezeu și nici în Ziua de Apoi, pentru că altfel ar fi crezut în Profet (i) ), și care nu interzic ceea ce Dumnezeu și Mesagerul Său au interzis, cum ar fi vinul, și nici nu practică religia adevărului, cea fermă, cea care a abrogat alte religii, și anume, religia Islamului – din rândul celor care (min, „din”, explică [precedentul] alladhīna, „cei care”) au primit Scriptura, și anume evreii și creștinii, până când plătesc tributul jizya, impozitul anual care le-a fost impus, cu ușurință („ un yadin este un calificativ circumstanțial, adică „conform” sau „prin propriile mâini”, nedelegându-l [altora să plătească]), fiind supus, [fiind făcut] supus și conform autorității Islamului. p>

Comentarii

• Aș dori să oferiți și textul arab original al citării. … l-am găsit: altafsir.com/… .
• luptați cu pe cine? numai cu oamenii cărții sau cu toți necredincioșii? nu răspundeți la prima întrebare – ce este interpretarea; nici tafsirul nu șterge asta.

După cum văd, există mai multe interpretări posibile: p . nu adoptați religia adevărului} de la cei cărora li s-a dat Scriptura până nu dau jizyah de bunăvoie în timp ce sunt umiliți.

(Am scris-o folosind traducerea Sahih International). Primul, cu „wa” ca „ȘI”, mi se pare lingvistic mai drept. Conform acestei interpretări, musulmanii ar trebui să forțeze doar o parte din Oamenii cărții să plătească jizya. Pare o constrângere împotriva Oamenilor cărții în comparație cu alți necredincioși. Această interpretare nu contrazice Coranul 2: 256?

2: 256: Sahih International: Nu va exista nicio constrângere în [acceptarea] religiei. Cursul corect a devenit clar de la greșit. Deci, oricine nu crede în Taghut și crede în Allah a înțeles mâna cea mai de încredere, fără nici o ruptură în ea. Și Allah aude și cunoaște.

Apoi am văzut o altă interpretare: jizya este doar o compensație pentru faptul că nu mergeți la armata statului islamic. Sunt umiliți în acest caz? Cred că pot fi considerați / considerați umiliți, pentru că trebuie să se supună statului islamic. În acest caz, nu ar trebui să existe diferență între oamenii cărții și alți necredincioși. Deci, trebuie să facem loc pentru alți necredincioși în acest ayat și să înțelegem ultimul „wa” ca „ȘI ÎMPREUNĂ CU CINE …”, și să înțelegem în mod similar și alți „wa”:

2) 9:29: Luptați-vă cu {cei care nu cred {în Allah ȘI ÎMPREUNĂ CU CINE … (SAU) în Ultima Zi} ȘI ÎMPREUNĂ CU CINE … (SAU) nu considerați ilegal ceea ce Allah și Mesagerul Său au devenit ilegali} ȘI ÎMPREUNĂ CU CINE … (SAU) nu adoptă religia adevărului de la cei cărora li s-a dat Scriptura până nu dau jizyah de bunăvoie în timp ce sunt umiliți.

Dacă înțelegem ” wa „ca” ȘI ÎMPREUNĂ CU CINE „, atunci este îndoielnic pentru mine, pentru că cred, nu ar trebui să fie mai bine spus cu” aw „, adică” SAU „? Și în acest caz se pare că există și mai multă constrângere împotriva non- {Oamenii cărții} comparativ cu prima interpretare.

Explicația „pot fi considerați / considerați ca umiliți, pentru că trebuie să se supună statului islamic” poate fi utilizată și cu prima interpretare. Dacă faceți acest lucru , de ce există comparativ mai multă constrângere pentru Oamenii cărții? Cred că acest lucru poate fi explicat prin faptul că le este mai ușor să îmbrățișeze islamul. De asemenea, cuvântul „jizya” provine din rădăcina „pedepsei”, deci poate fi considerată pedeapsă echitabilă pentru ei, pe care au meritat-o în fața lui Dumnezeu și trebuie să o plătească. De asemenea, cine spune că necredincioșii nu pot sluji în armată? – pare nimeni, așa că nu a fost o explicație foarte bună. Nu este oare această pedeapsă pentru Oamenii cărții o constrângere? Poate că semnificația cuvântului „ikrah” care este folosit pentru „constrângere” în 2: 256 este doar o constrângere puternică, ca și în cazul încercării de a ucide, dar constrângerea cu forțarea de a plăti niște bani nu este luată în calcul? Este greu să-l înțelegi așa. Așadar, probabaly, nu este socotită ca o constrângere, deoarece este deja o pedeapsă corectă dată de Dumnezeu.

Văd că sensul „ȘI ÎMPREUNĂ CU CINE … (SAU)” al „wa” poate fi folosit și cu prima interpretare.Dacă se folosește „ȘI ÎN ACEEAȘI TIMP”, atunci ar trebui luptați numai acele persoane din Carte care nu fac toate acele lucruri și oricine dintre ei care nu face doar o parte din ele nu ar trebui luptat, de exemplu, care cred în Allah, dintre ei, nu ar trebui să se lupte chiar dacă el nu crede până în Ziua de Apoi, și nici nu consideră ilegal ceea ce Allah și Mesagerul Său au făcut ilegal, nici „adoptă religia adevărului”. Un alt exemplu: cine „adoptă religia adevărului”, dintre ei, nu trebuie luptat chiar dacă nu crede în Allah și nu crede până în Ziua de Apoi și nici nu consideră ilegal ceea ce Allah și Mesagerul Său au făcut ilegale. Această interpretare mi se pare puțin ciudată. Deci, probabil, există sensul „ȘI ÎMPREUNĂ CU CINE … (SAU)”.

Dar m-am răzgândit din nou. Al doilea mod de precedent logic mi se pare mai corect acum, deoarece persoanelor care nu sunt cărți li se poate pedepsi de la Dumnezeu și, de asemenea, este lingvistic ok. și dacă „dintre oamenii cărții” a fost adăugat la toate caracteristicile enumerate, nu ar putea fi pus mai bine înaintea listei? Dar această interpretare nu contrazice cu 2: 190?

Luptă în calea lui Allah pe cei care luptă împotriva ta, dar nu călcă. Intr-adevar. Lui Allah nu-i plac păcătoșii.

Cred că ambele interpretări sunt în contradicție cu acesta și, de asemenea, cu 2: 256, dar această interpretare contrazice mai mult. Cred că mă pot răzgândi din nou.

Este Jizyah (așa cum se înțelege de obicei, cum ar fi impozitul), constrângere? Cred că, dacă nu este prea mult, este corect, pentru că și musulmanii trebuie să facă unele datorii cum ar fi să plătească zakat și sadaka și să meargă la rugăciunea juma, dar necredincioșii sunt liberi de îndatoririle islamice într-un stat sau societate islamică, așa că pare corect dacă plătesc bani musulmanilor sau statului islamic pentru a-i compensa. Porunca din Coran 9:29 aplicată necredincioșilor din afara țărilor (statelor) musulmane arată ca o poruncă pentru a face niște războaie cu țările (statele) non-musulmane, dar, cred, acest lucru ar trebui să fie necondiționat doar cu alți ayats care poruncesc să rămână / să îndeplinească acordurile, astfel încât să se poată transforma în activități legale în țările non-musulmane cu intenția de a obține o poziție mai câștigătoare și mai puternică pentru musulmani, de exemplu, în economie, în politică, de exemplu, pentru a produce și vinde cu succes unele produse, susține musulmanii drepturile și creșterea cu succes a mai multor copii și răspândirea cu succes a islamului printre non-musulmani, dacă nu este posibil să faci ceva datorită acordurilor.

Deci, pe scurt:

Cum ar trebui interpretat acest ayat?

– folosind textul Sahih International cu adăugarea de paranteze:

Luptați-vă cu cei care nu cred în Allah sau în Ziua trecută și care nu consideră ilegal ceea ce Allah și Mesagerul Său au făcut ilegal} și {care nu adoptă religia adevărului de la cei cărora li s-a dat Scriptura} – [luptă] până când dau jizyah de bunăvoie în timp ce sunt umiliți.

Dar cineva poate înțelege și așa:

Luptați {cu cei care nu cred în Allah sau în Ziua de Apoi și care nu consideră ilegal ceea ce Allah și Mesagerul Său au făcut ilegal și care nu adoptă religia adevărului} de la cei cărora li s-a dat Scriptura – [luptă] până dau jizyah de bunăvoie în timp ce sunt umiliți.

Deci, nu pot răspunde strict acestei părți a întrebării cu dovezi.

Înseamnă că musulmanii sunt responsabili să lupte fizic cu necredincioșii?

– Da, dar nu să lupte cu intenția de a ucide fizic, ci doar de a forța să plătească jizya. Se pare că forțarea de a plăti jizya este cu intenția de a-i face pe necredincioși să îmbrățișeze Islamul.

Mi-am amintit de o altă interpretare din 9:29 care elimină contradicția cu 2: 190, 2: 192, 2: 193 și 2: 256 și 10:99, și 17:33 și 60: 8:

3) Ori de câte ori lupți { cei din care te lupți {{cei care nu luptă cred în Allah sau în Ziua de Apoi și care nu consideră ilegal ceea ce Allah și Mesagerul Său au făcut ilegal} și {care nu adoptă religia adevărului de la cei cărora li s-a dat Scriptura}}}, încetează lupta dacă dau jizyah de bunăvoie în timp ce sunt umiliți.

Nu mă simt arabul prea bine și cred că acest mod de interpretare este posibil, deoarece prima parte, „luptați împotriva celor care …” poate temă, adică este deja cunoscut și este o referință și „până când dau jizyah …” partea poate „rheme” o nouă informație (sau o nouă poruncă) și o parte importantă a propoziției. Consultați https://en.wikipedia.org/wiki/Topic_and_comment despre temă și rimă.

Dar cuvântul „ khatta ” („până”) poate fi tradus ca „ pentru a „, deci această interpretare este suspectă pentru pe mine.De asemenea, există și alte probleme legate de interpretare: partea de referință este prea lungă pentru a fi doar o referință, sensul comun al cuvântului „jizya” nu se potrivește prea bine cu acest lucru.

(Am scris despre această interpretare în rusă în http://dinarkurbanov.wp.kukmara-rayon.ru/2010/09/22/komment-k-filmu-islam-cto-doljen-znat-zapad/ și despre acest mod de interpretare în Libertatea de credință: Cum le reconciliezi pe aceste două? ).

De asemenea, apare o întrebare pentru mine, ce este jizyah? Este într-adevăr o taxă, care ar trebui plătită constant pentru totdeauna? De asemenea, „al” („cel”) din fața acestuia, îi arată. Poate voi pune o nouă întrebare despre asta.

Comentarii

• Am citit răspunsul dvs., dar nu nu înțelegeți ceea ce citați ca fiind contradicții, dar lucrurile care sunt considerate greșite de făcut. Se poate înțelege că de fapt sunt aceste lucruri despre care vorbește versetul 9:29. Există mai multe versete ca acestea (de exemplu, 17:33, 60: 8 etc.). Ce sens ar avea să adăugați ” care v-a început ” în 9:13 dacă lupta era necondiționată?
• vă mulțumesc pentru linkuri suplimentare către Coran. da, într-adevăr, în partea 9: 1-9: 22 este și condiționat. dar așa cum am spus, (dar comentariile mele sunt șterse împreună cu răspunsul dvs.), 9:23 și 9:28 încep mesaje noi (subiecte), iar acelea și părțile ulterioare nu pot avea legătură cu 9: 1-9: 22 și, de asemenea, 9:25, 9:29, 9:30 etc începe subiecte noi.
• Mi-am eliminat răspunsul din cauza comentariului dvs. referitor la relația dintre aceste versete mi s-a părut valabil, dar eu nu = „7ff763b16c”>

Iată următorul tafseer pentru Ayah:

De la Tafseer Altabari 11/407:

تفسير ابن أبي حاتم – محققا (6/1778): أَمَرَ مُحَمَّدٌ صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ وَأَصْحَابُهُ بِغَزْوَةِ تَبُوكَ.

iv id = „0390582c0 .

Același lucru este valabil și pentru tafseer Ibn Bani Hatim:

تفسير ابن أبي حاتم – محققا (6/1778):

Și Aldar Almanthoor pentru Tafseer:

الدر المنثور في التفسير بالمأثور ( 4/167):

După cum puteți vedea clar, acest Ayah a fost o poruncă directă pentru un anumit eveniment într-un timp al Profetului PBUH și a fost în nicidecum o poruncă generală sau un ordin pentru oricând / pentru totdeauna. Astfel de Ayah se aplică numai atunci când situația se potrivește cu ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă. Acest lucru poate fi dovedit din Coran atunci când Allah spune că contrazice orice gând, orice persoană crede că aceasta este o poruncă generală: dfe8cf382d „>