Când caut online etimologia franceză vendredi , pot găsi doar sugestia că vine din latinescul Veneris (Venus).
Cu toate acestea, cuvintele engleză, germană, olandeză, norvegiană, daneză și suedeză pentru vineri provin fie de la Frigg , fie de la Freyja (care provine probabil de la aceeași zeiță germanică / nordică), care este denumită și Vanadis .
Având în vedere asemănarea dintre vendre în vendredi și Vanadis și ținând cont de faptul că multe limbi învecinate își derivă cuvintele pentru vineri de la același zeu, este rezonabil să suspectăm că cuvântul francez vendredi provine și din Freyja?
Comentarii
- Toate celelalte cuvinte franceze pentru săptămână provin din latină: Lunedi, Mardi, Mercredi , Jeudi, Samedi – de ce ar veni cuvântul pentru vineri dintr-o altă origine?
- / d / care apare în cuvântul francez vezi ms să fie sursa ipotezei tale. ' merită remarcat acest lucru este dezvoltarea standard care rezultă din / n / și / r / aduse în contact prin pierderea unei vocale intermediare: lat. generum – > fr. gendre; lat. cinerem – > fr. cendre; lat. minor, fr. moindre
- Comentariul lui Luis Henrique ' ar oferi un răspuns bun.
Răspuns
Foarte puțin probabil!
În timp ce asemănările fonetice sunt reale, vechiul nume norvegian al zilei săptămânii se întoarce etimologic la Frig „s day și nu la Freyja „ziua s.
Forma reală a cuvântului norvegian este oarecum estompată de un posibil împrumut timpuriu de la Saxonul Vechi (sau de la o altă limbă germanică vestică) în norvegianul atestat frjádagʀ . Această formă este foarte probabil dintr-un vechi norvegian neatestat * frīadagʀ înainte de diftong, indicat de * -īa- aici, schimbat în -já- . Aceeași modificare este atestată și exemplificată în Kíarr > Kjárr „Caesar”, iar forma sursă a * frīa- inițială este susținută de reflexul feroez fríggjadagur , care (datorită unei modificări de sunet din Feroe numită skerping ) trebuie să provină dintr-o secvență mai veche * -īa- .
Acesta a fost, probabil, un împrumut dintr-o formă saxonă neatestată, cum ar fi * frīadag (susținută de înrudite în limba germană veche frīatag și engleza veche frīġedæġ ), provenind etimologic din proto-germanică * frijjōzdagaz „Frig” s day „. Forma nordică s-ar fi reflectat ca * friggjudagʀ , pe care nu o putem găsi nicăieri.
Etimologia cuvântului ca„ „Ziua” Freyja este de nesuportat deoarece singura dată freyjudagʀ apare în limba islandeză veche, atestată numai la anumiți autori și mai târziu decât frjádagʀ – și poate fi probabil aruncat ca o inovație poetică sau stilistică.
Dincolo de aceasta, Vanadís deoarece numele lui Freyja este doar o convenție poetică foarte ritualizată (un kenning pentru poezia skaldică, să fie specifică) și nu este o formă vorbită. Este destul de puțin probabil ca acest nume să fie folosit pentru a se referi la Freyja atunci când numele ei în sine era mult, mult mai frecvent folosit.
Comentarii
- Răspuns minunat și detaliat! Un pic cam greu de citit (atât de multe clauze și paranteze), poate ' este posibil să structurăm puțin răspunsul?
- @Betohaku, oh da cu siguranță . ' o voi rescrie puțin duminică.
- @Betohaku sperăm că ' este puțin mai lizibil acum.
Răspuns
Etimologia lui vendredi este complet simplă. Este din „Veneris dies” (ziua lui Venus), bine atestat în textele romane ca numele pentru una dintre cele șapte zile ale săptămânii „planetare”.