De ce “ bas ” sună ca “ baza ”?

Verificând etymonline.com , găsim:

bas (adj.)
târziu 14c. , a lucrurilor, „low, nu mare, „din LL bassus” scurt, scăzut „(vezi bază (adj.) ). Înțelesul” scăzut la scară socială sau rang „este înregistrat de la sfârșitul anului 14c. De voci și note muzicale, de la mijlocul anilor 15c. (Din punct de vedere tehnic, variind de la Mi bemol de sub baba până la F de deasupra acestuia ), influențat de It. bas. Înțelesul „partea de jos a unei compoziții muzicale armonizate” este de la mijlocul anilor 15c. Înțelesul „bas-viol” este din 1702; cea a „contrabasului” este din 1927.

Și uitându-ne la bază , adjectivul:

bază (adj.)
târziu 14c., „jos, de mică înălțime”, din O.Fr. bas „low, lowly, mean”, din LL bassus „gros, stumpy, low” (folosit doar ca cognomen în latina clasică, humilis fiind acolo cuvântul obișnuit pentru „scăzut în statură sau poziție”), posibil din Oscan, sau Celtic sau legat de Gk. basson, comparativ cu bathys „adânc”.

http://www.etymonline.com/index.php?term=base&allowed_in_frame=0

Deci, bas în sens muzical își are originile în base , iar ortografia actuală este influențată de basso italian. Cu alte cuvinte, ortografia s-a schimbat de sub pronunție.

Comentarii

• Rețineți că atunci când nu este folosit pentru a descrie tonul (de exemplu, poziția socială, umor, instincte etc.) De obicei văd cuvântul ortografiat ” bază „.
• Termenii muzicali în engleză sunt destul de des luate direct din italiană; se pare că basul nu este o excepție.
• @PeterShor, de fapt, pare să provină mai degrabă din latină (târzie) decât din italiană (vezi citarea etimonline de mai sus). Cu siguranță, latina a fost mult mai frecvent utilizată în rândul muzicienilor englezi din secolul al XIV-lea decât în cea italiană.
• @phoog: ortografia engleză nu a fost standardizată până la sfârșitul secolului al XVI-lea / începutul secolului al XVII-lea; Nu ‘ nu știu când muzicienii englezi au trecut de la utilizarea direcțiilor muzicale în latină la italiană, dar basul ar fi fost scris în același mod în ambele sensuri.
• Nu ‘ nu comentam ortografia, ci sursa cuvântului. Dacă ar fi fost preluat direct din italiană, ca și cu ” soprana ” și ” alto ” cuvântul ar fi ” basso „.

Bass ca într-o chitară bas se pronunță într-adevăr așa cum spui . Cu toate acestea, peștele numit bass este pronunțat exact așa cum este scris (cu o scurtă a, rimează cu gaz).

Întrebarea de ce în engleză nu este în general atât de productivă. Problema cu engleza este că a fost o limbă scrisă de foarte mult timp. Pronunțiile cuvintelor se schimbă adesea în timp, dar ele rămân scrise același mod din motive istorice. Apoi, uneori, împrumutăm cuvinte textate din alte limbi în care regulile sunt complet diferite. Bas ar putea fi, deoarece multe dintre cuvintele noastre muzicale tehnice au venit neschimbate din franceză și italiană înapoi în Renașterea târzie.

În esență, cuvintele sunt doar scrise așa cum sunt scrise și trebuie să le memorezi pe toate. Dacă găsești unul pronunțat într-un fel similar cu modul în care este scris, consideră-te norocos.

Comentarii

• Da, când am văzut prima dată întrebarea, m-am gândit la pește și m-am gândit: Ce ‘ despre ce vorbește? Nu a fost ‘ t până când am început să citesc răspunsul lui Robusto ‘ că mi-am amintit de muzica te rm.

Ted și Robusto răspund la întrebarea directă.

Permiteți-mi doar să adăugați: Există o mulțime de reguli generale de pronunție în limba engleză. Dar există, de asemenea, o mulțime de excepții care trebuie memorate.

Am „văzut statistici privind procentul de cuvinte în limba engleză care sunt scrise fonetic, care variază peste tot, de la 25% la 90% +. Poate că această discrepanță provine din definiția dvs. a ceea ce constituie„ ortografiat fonetic ” . Adică câte reguli considerați? Dacă insistați pe un sunet pe literă, numărul de cuvinte care vă ajută să pronunțați corect va fi mic. Adăugați toate combinațiile de două litere, „ph”, „ng”, „ oo „, etc, și crește considerabil. Adăugați câteva reguli, cum ar fi” e la sfârșit face vocala lungă „și va crește și mai mult.

Îmi amintesc că am meditat odată că dacă adăugați suficiente reguli de pronunție, atunci toate cuvintele sunt scrise fonetic … este doar că multe reguli se vor aplica doar 1 sau 2 cuvinte. Ei bine, cred că ați rămas în continuare blocați pe cuvintele care au o ortografie, dar două pronunții. De exemplu, să zicem „bas”.

În practică, este logic să învățăm regulile care se aplică multora cuvinte, apoi memorați cuvintele care nu sunt acoperite de aceste reguli. Există o formulă pe care ați putea-o stabili aici pentru numărul optim de reguli, pe baza numărului de cuvinte acoperite de fiecare nouă regulă.

Comentarii

• Am citit o dată o carte (poate limba maternă?) Care susținea că există doar aproximativ 5 reguli de ortografie pentru limba engleză care s-au dovedit a avea semnificativ mai multe exemplare care urmează regulă decât există ” excepții „.

poemul meu britanic preferat ( intrare Wiki ) ilustrează problema în continuare:

Dragă creatură din creație
Studierea pronunției în limba engleză,
Te voi învăța în versul meu

Sună ca un cadavru, un corp, un cal și mai rău.

Te voi ține, Susy, ocupat,
Fă-ți capul cu căldură amețit;
Lacrimă în ochi, rochia ta o vei rupe;

Ciudat, văzător frumos, ascultă-mi rugăciunea.

Roagă-te, consolează-ți poetul iubitor,
Fă-mi haina să arate nouă, dragă, coase-o!
Compară doar inima, auzi și auzi,

Moare și dietă, domn și cuvânt.