Este corect din punct de vedere gramatical să spui “ candoare și onestitate ”

Întrebarea pe care o puneți nu este într-adevăr gramatică- legat de faptul că redundanța nu este o „problemă gramaticală (deci, da, este perfect gramaticală).

În ceea ce privește redundanța, în timp ce candoarea se referă la onestitate, de obicei are un sentiment de a fi nu numai cinstit, ci direct, sincer sau altfel spus. Așadar, este foarte posibil să afirmați ceva cu sinceritate, dar nu în mod deosebit cu bătăi în jurul tufișului sau fiind deosebit de tacticos.

Comentarii

• Da, dar puteți fi sincer, dar necinstit? Dacă nu, eu ‘ aș spune că cuvântul honesty este într-adevăr redundant aici.
• @TED: Doar pentru că probabil nu poți ‘ să fii simultan candid și necinstit nu ‘ nu înseamnă că onestitatea este redundantă în asociere cu candoare . După cum spune Dusty, este foarte posibil ‘ ca să fiu sincer fără să fii sincer și viitoare – asista la Oracolul de la Delphi spunându-i lui Croesus că va cădea un mare imperiu dacă atacă Persia.
• @ FumbleFingers – Nu ‘ nu sunt sigur că vă înțeleg ideea. Dacă un cuvânt cuprinde complet posibilele semnificații ale celuilalt, atunci cu siguranță că celălalt cuvânt este absent esecar (redundant)?
• Dar onestitatea nu ‘ cuprinde complet sinceritatea , chiar dacă necinstea este incompatibilă cu sinceritatea . Este ‘ perfect posibil să fii sincer, dar înșelător, ca în Oracle acolo (nu ai putea ‘ să spui Oracle ‘ declarația a fost sinceră ). Deci, există contexte în care includerea candorii vă spune ceva despre natura onestității.
• … dar la fel de bine ați putea lăsa ” onestitate ” și același lucru s-ar spune, nu?

„Candor” înseamnă sinceritate sau deschidere, „onestitate” înseamnă adevăr.

După cum remarcă Dusty, poți fi cu siguranță sincer fără să fii sincer. Dacă sunteți reticenți să spuneți adevărul și trebuie scos din voi, sau dacă bateți în jurul tufișului sau folosiți eufemisme, de exemplu.

Fie că poți fi sincer fără să fii sincer intră în definiții exacte sau poate conotații ale cuvintelor. După cum le înțeleg, dacă ai spune: „Am fost cu adevărat supărat pentru că Bill m-a insultat”, asta ar fi „sincer”: îți exprimi liber și deschis opiniile și sentimentele. Dar dacă insulta lui Bill a fost banală sau dacă a fost determinată de o acțiune proastă din partea ta care ar putea determina un observator extern să spună că ai fost de vină, atunci afirmația ta nu este cu adevărat sinceră. Deci, în acest sens, cred că tu ar putea fi sincer fără a fi sincer. Totuși, este o linie fină.

În orice caz, sigur, încerc să evit să fiu redundant sau repetitiv sau să spun același lucru de două ori. Dar redundanța nu este neapărat un lucru rău. Este adesea folosit pentru accentuare. Dacă spuneți „Sally este o fată incredibil de frumoasă, uimitoare, superbă”, ați putea spune că, din punct de vedere tehnic, este același lucru cu a spune „Sally este drăguță”, doar redundantă. Dar în mod clar prima frază este mai emfatică decât a doua, tocmai pentru că este redundantă.

Poate că eu împart puțin firele de păr, dar dacă folosești

• sinceritate pentru a exprima imparțialitatea și libertatea de părtinire și
• onestitatea pentru a denota o corectitudine și o simplitate de conduită

apoi candoarea și onestitatea se întăresc reciproc în laudă pentru probitatea faptului că persoana este mulțumită.

În ciuda cât de veche este această întrebare, am un exemplu viu pentru a explica diferența dintre ” candoare ” și ” onestitate ” și modul în care poți fi sincer fără să fii sincer, sau invers.

Redundanță și gramatică

Primele lucruri mai întâi: după cum observă corect Dusty, propoziția eșantion nu ar fi, strict vorbind, lipsită de gramatică dacă ar fi redundantă. (Deși contra Dusty, redundanță poate să fie ungr amatic: în propoziție, ” A luat o mușcătură din măr, ” repetatul ” ” către final este ambele.) Preocuparea, în măsura în care există una, este mai degrabă stilistic decât sintactic. Deci: dacă spunem,

Vă mulțumim pentru candoare și onestitate

au ne-am calificat drept drept onorific președinte onorabil al Departamentului Repetitiv Inutil de Repetare Inutilă?

Ton adevărat vs. Conținut adevărat

Răspunsul este ” nu „, deoarece cele două concepte se concentrează pe aspecte diferite ale ” veridicitate ” (sau poate, din motive care vor deveni clare, ar trebui să spunem ” veridicitate ” în schimb). Diferența se reduce la: Candor este despre ton; onestitatea este despre conținut. Și, așa cum vom vedea, este perfect posibil ca un mincinos să aibă unul, dar nu pe amândouă.

Onestitatea fără sinceritate

Luați în considerare exemplul unei ofertă BOGO pentru un parc de distracții mediocru. Oferta este promovată pe postere și pe acele mici cărți poștale promoționale care vă aglomerați poșta după cum urmează, în litere mari:

MĂRTURI DE DIFERENȚĂ BIG GIVEAWAY! CÂȘTIGĂ O CĂLĂTORIE ÎNTR-UN PARC DE AMUZARE COMPLET GRATUIT! *

și apoi, dacă răsuciți cardul pentru a vedea ce spune asteriscul, cu litere mici:

* Se aplică termenii și condițiile. Sunați la 1-800-PLAYFUN pentru detalii.

Dacă sunați la 1-800-PLAYFUN, veți fi informat că sunteți ” numărul apelantului norocos ____. ” (De fapt, dacă îi suni înapoi, vei fi întotdeauna informat despre acest lucru, deoarece toată lumea cine numește câștigă s; din punct de vedere tehnic, o loterie în care nimeni nu pierde poate fi totuși considerată o loterie, deși una banală.) Persoana de la celălalt capăt te întreabă dacă ești la un computer și te conduce printr-un proces lung în care sunt exploatate pentru o cantitate mare de date despre consumatori, cum ar fi data nașterii, locația, adresa de e-mail, numărul de telefon din timpul zilei și preferințele dvs. cu privire la un număr de obiecte obișnuite de uz casnic. După ce ați făcut acest lucru, sunteți informat că, pentru a colecta călătoria gratuită la parcul de distracții, vi se solicită – ca parte a ” termeni și condiții ” – pentru a înrola un prieten sau un membru al familiei pentru a merge cu tine, care va plăti, desigur, prețul integral de 375 USD. Ceea ce înseamnă probabil că dvs. și ruda sau cunoștința dvs. veți ajunge să folosiți un bilet pentru a primi celălalt gratuit.

” Deci, nu este cu adevărat „complet gratuit”, ” veți spune, iar persoana de la celălalt capăt vă va explica că biletul dvs. este complet gratuit, acesta este altul unul care nu este „t. Vor argumenta strâns cu tine că acest lucru contează în continuare ca obținerea unui bilet ” complet gratuit ” și, deși sunt tehnic corecte ( cel mai bun tip de corect? ), veți fi înfuriat de faptul că ați făcut tot acest efort doar pentru a afla că biletul a fost ” COMPLET GRATUIT ” … în ceea ce privește o definiție avocată a ambelor ” complet ” și ” gratuit „.

Notic Că, în niciun moment, reclama sau lucrătorul telefonic nu v-au spus în mod incontestabil fals .Deci, în acest sens, au fost cinsti cu tine. Dar s-au străduit să ascundă cât mai mult posibil detalii extrem de relevante și neatractive despre afacere. Cu alte cuvinte, în mod clar nu erau sincere .

Candidat fără onestitate

Pentru a vedea cum putem avea sinceritate fără sinceritate, să luăm în considerare o abordare diferită a calității de vânzare pentru aceeași achiziție, să primim unul gratuit ” loturi ” se ocupă de același parc de distracții mediocru. În acest scenariu, când sună, persoana de la celălalt capăt recunoaște imediat elefantul din cameră. Ei recunosc – în mod liber și în primele 90 de secunde de apel – că, de fapt, acesta este un ” loterie ” unde câștigă toată lumea; și da, trebuie să mergi cu un prieten / membru al familiei care plătește prețul total de 375 USD pentru a accesa biletul dvs. ” complet gratuit „.

Dar!

Plimbările sunt incredibile; liniile sunt scurte; restaurantele parcului au o stea Michelin, dar sunt accesibile; peisajul este superb; parcul de distracții este ” nu prea departe ” de un oraș plin de viață, cu o viață de noapte grozavă; și, da, au menționat cum parcul este foarte bine participat de oameni sexy de la universitatea din apropiere?

Dar dacă tu și prietenul tău / membru al familiei sunteți suficient de amețiți de acest pitch și dezarmați de agentul de vânzări „De fapt, acoperă natura și cheltuielile adevărate ale ” loturi „, pentru a cumpăra biletul și a merge, veți afla în curând că plimbările sunt jalnice; mâncarea este la nivel de liceu-cafenea și are un preț exorbitant (de exemplu, 8 dolari pentru un coș mic de cartofi prăjiți udați și reci); liniile pentru ambele sunt nesfârșite și nu are umbră nicăieri; iar parcul se află la 15 mile de cel mai apropiat oraș și înconjurat de deșert gol, asfalt urât și (ocazional) stații de benzină, fără măcar un lanț montan în apropiere. Plaja este la 48 km. Și nu mai este nevoie să spun că acele tipe fierbinți nu se văd nicăieri; majoritatea participanților par să fi fost transportați cu autobuzul în excursii din centrele de vârstnici din zona tri-statală (amintiți-vă, plimbările sunt jalnice) .

Spre deosebire de agentul de vânzări primul exemplu, nimeni nu ar putea descrie agentul de vânzări din acest exemplu ca onest , întrucât te-au mințit în mod negativ despre aproape fiecare aspect relevant al parcului de distracții. Cu toate acestea, ei au fost într-adevăr sinceri cu dvs. – cel puțin selectiv, în ceea ce privește ” loterie ” și acordul BOGO. Acea candoare a fost parte integrantă a stratagemiei lor: condimentarea unei fagoase îndrăznețe a minciunilor, cu un strop de adevăr răcoritor în față, și menținerea aceleiași atitudini confidențiale și directe pe tot parcursul interacțiunii dvs., pentru a putea crede că sunt la fel de veridici atunci când a venit experiența parcului mizerabil în sine.

Distincția în viața reală

În timp ce o mare parte din timp se află în medii colocviale, ” onestitate ” și ” candor ” sunt utilizate în mod interschimbabil, cele două cuvinte pot avea semnificații distincte în contexte profesionale . Un exemplu care a fost în știri în ultimii ani (mult după ce a fost pusă întrebarea) a fost concedierea lui Andrew McCabe din postul său de director adjunct al FBI-ul. Tragerea lui McCabe a fost percepută pe scară largă ca o încercare a președintelui Trump de a țap ispășitor ” răufăcători ” și ” mincinoși ” în partea de sus a FBI ca explicație a motivului pentru care Trump a fost investigat în legătură cu numeroase și suspecte conexiuni cu Rusia . Cu toate acestea, a fost oficial justificat ca fiind din cauza ” lipsă de sinceritate ” din partea lui McCabe. În special, conform articolului Atlantic legat:

„Lipsa sincerității este neadevăr sau este o încercare de a disimula din punctul de vedere al anchetatorului”, a spus Dave Gomez, fost agent FBI și membru senior la Centrul pentru securitate cibernetică și internă al Universității George Washington. „Problema vine atunci când, răspunzând la o întrebare, persoana investigată încearcă să-și întoarcă răspunsul pentru a-și prezenta acțiunile în cea mai bună lumină posibilă. Acesta este un comportament uman normal, dar poate fi interpretat ca o lipsă de sinceritate de către anchetator.”

Potrivit foștilor oficiali FBI, obligația angajaților biroului – agenți sau de altă natură – de a avea sinceritate în îndeplinirea atribuțiilor lor provine din necesitatea ca oficialii FBI să reprezinte guvernul federal în procedurile legale, să acționeze ca martori în procese și gestionează informatorii. Conform standardului FBI, sinceritatea nu spune pur și simplu adevărul – conferă obligația de a divulga informații relevante chiar dacă un anchetator nu a întrebat în mod direct despre aceasta. ”

Articolul oferă apoi cazuri de ” lipsă de sinceritate ” care implică necinste literală și altele care implică nu falsitate absolută ci cazuistică echivocă. Continuă să constate că acest lucru este diferit de standardul necesar pentru a dovedi ” mărturie mincinoasă ” în procesele penale, ceea ce necesită a spune cu bună știință falsitate (necinste), nu doar o afirmație care este adevărată, ci înșelătoare (lipsă de candoare). Deci, nu numai ” onestitate ” și ” candoare ” diferit – mijloacele de trai ale oamenilor reali, sau chiar libertatea lor, sunt și au fost în joc asupra distincției.

Comentarii

• În zilele noastre, răspunsurile lipsite de referințe autoritare (probabil note de utilizare dintr-un dicționar respectat), legate și atribuite, sunt considerate suboptimale. Ele pot fi doar o opinie ‘ a unei persoane, susținută probabil de mostre părtinitoare.
• @EdwinAshworth Remarcat în mod corespunzător. Deși, pentru multe întrebări, solicitantul a consultat deja dicționare relevante și alte surse care nu au rezolvat confuzia, ‘ În măsura în care chiar l-au abordat. Eu însumi, când caut un termen, găsesc adesea că definiția dicționarului ” autoritar ” oferă ușor -conotații moderat datate în comparație cu modul în care eu vede / auzi de fapt termenul folosit de vorbitorii nativi în viața de zi cu zi. Și, în umila mea părere, limbajul este un lucru prea important pentru a fi lăsat în seama experților acreditați 🙂
• Dar (1) ELU se așteaptă să fie arătată o cercetare rudimentară, oferind mai degrabă o bază rezonabilă decât un complot gol. Și rețineți că există site-uri care abordează diferite nuanțe de sinonime în zilele noastre. Și (2) Nu ‘ toți ‘ găsim adesea că ” autoritar ” definiția dicționarului oferă conotații datate ușor până la moderat comparativ cu modul în care [noi] vedem / auzim de fapt termenul folosit de vorbitorii nativi în viața de zi cu zi? ‘ Compilatoarele de dicționare sunt foarte active (CED are un exemplu datat acum doar 9 zile de o propoziție folosind ‘ candor ‘) și desfășurați sondaje mult mai cuprinzătoare decât noi umili.
• @EdwinAshworth Exemple sunt, prin definiție, ” rudimentare ” cercetare.
• (1 ‘) Pentru a cita tchrist, ‘ Căutăm mai mult răspunsuri cu referințe documentate, nu doar [declarații care nu pot fi decât opiniile personale]. Acestea sunt doar comentarii, nu răspunsuri. ‘ Chiar (sau poate mai ales) John Lawler, un colaborator respectat (și profesor publicat) care face acest forum, citează lucrările academice drept referințe autoritare.