Pot să spun bravo unei interprete?

În italiană, spunând „Bravo!” mai degrabă decât „Brava!” pentru o femeie ar părea în mare parte amuzant, așa că ar fi bine să-l folosiți pe acesta din urmă și „Bravi!” când vă adresați, să zicem, unei formații sau unui grup de spectacole.

Addendum : Există o carte întreagă (scurtă) despre istoria cuvântului italian bravo de la sensul original al „violent, îndrăzneț”, derivat din latina barbarus , până la sensul modern al „ bun, capabil ”: Giuseppe Patota, Bravo! , il Mulino 2016.

Un capitol, în special, acoperă utilizarea în sensul menționat în această întrebare, confirmând că bravo! a fost întotdeauna de acord cu numărul și genul persoanelor astfel adresate. Un 1826 Dizionario e bibliografia musicale de Peter Lichtenthal atestă că:

Si usa anche in plurale bravi , brave , allorché due o più cantanti o sonatori execute pentru eccellenza un Duetto, o Terzetto od altro pezzo concertato. Anche ad un Corpo intero s „indirizza talvolta, pe brava orchestra ec. Una picciola osservazione ancora. Molti hanno la strana abitudine di usare per la parola bravo tutt „altra prosodia in teatro che fuora del medesimo. Fa dunque specie a feel gridare taluni a guisa de” Francesi bravò in vece di bravo …

Și Patota îi compară pe acei italieni care folosesc pronunția asemănătoare francezei în secolul al XIX-lea cu cei care folosesc astăzi termeni italieni sau latini cu an English pronunciation:

A pensarci bene, gli italiani che, duecento anni or sono, pronunciavano alla francese un bravó che i nostri cugini d „Oltralpe avevano preso da noi fanno il paio con certi loro compatrioti d” oggi, che pronunciano all „inglese i vari giùnior , mìdia e plàs che l „inglese ha prelevato dal latino. Il nostro provincialismo ha radici antiche, non c „è che dire [p. 107].

Comments

• De fapt, acest lucru nu este chiar corect; depinde de context. Într-un concert clasic și în orice cerc educat, ” bravo! ” va fi înțeles așa cum este, o exclamație internațională de apreciere; cu siguranță nu este amuzantă sau nepoliticoasă.
• Nu am auzit niciodată „Bravo!” folosit de italieni pentru a se referi la o interpretă de sex feminin sau la un grup de mai mulți. Unde l-ați auzit?
• Uneori. Muzică clasică, Operă, Teatru. Dar nu ‘ nu ați solicitat deja o referință? Ați susținut că spunând ” bravo! ” unei femei interpretă într-un concert din Italia ar părea întotdeauna amuzant: nu ar trebui ‘ să fii tu cel care trebuie să-și demonstreze afirmația? 🙂
• Amândoi pretindem ceva: fiecare dintre noi ar trebui să dovedească it. 🙂 În ceea ce privește aparițiile orale, ar trebui să fiu prezent atunci când unii italieni strigă „bravo” către o femeie; poate că se va întâmpla și ‘ voi fi fericit să recunosc acest lucru!
• / brɑːˈvəʊ / este diferit de / ˈbravo / …

Ei bine, acest lucru nu este evident, așa că voi încerca să vă dau câteva explicații.

Așa cum au subliniat alții, nu puteți spune întotdeauna bravo . Acesta este un adjectiv normal folosit pentru a descrie oameni și, prin urmare, va trebui să utilizați finalul corect despre cine vorbești. Forma de singular feminin este brava . Formele de plural sunt bravi și curajos pentru masculin și respectiv pentru feminin.

A spune bravo unei femei este incorect. Deși nu este chiar nepoliticos, te poate face să pară că ai batjocorit interpretul că i s-a adresat ca un bărbat, așa că nu „Nu te distra cu asta.

Deci, de ce toți vorbitorii care nu sunt italieni spun întotdeauna bravo? Pot să subliniez cel puțin două motive pentru acest lucru.

În primul rând, majoritatea limbilor tratați cuvintele împrumutate ca invariante, mai ales dacă acestea nu pot fi asimilate pentru a se potrivi regulilor tipice de flexiune.

Mai mult, vorbitorii multor limbi vor simți că „vorbesc mai degrabă despre performanță decât despre interpreți. gândiți-vă la bravo ca la o modalitate de a spune „spectacol grozav!” o r „treabă bună!”. În acest sens, bravo ar fi folosit mai degrabă ca interjecție decât ca adjectiv. Dar chiar și atunci când bravo este perceput ca un adjectiv în propria limbă a vorbitorului, declinarea nu se va aplica. Cel mai bun exemplu este probabil spaniola, unde spui mereu bravo pentru bine performanță, în ciuda faptului că desinențele singulare -a / -o pentru adjective sunt la fel ca în italiană.

Comentarii

• Într-adevăr, în portugheză vedeți bravo ca referindu-vă la spectacol și, prin urmare, nu ‘ nu folosim niciuna dintre formele flexibile (brava / bravos / bravas) ar folosi atunci când vorbești despre oameni.
• În spaniolă ” bravo ” este chiar listat în dicționar ca o interjecție atunci când este folosit pentru a exprima aplauze: dle.rae.es/?id=63pF2Fd . De fapt, poate fi folosit pentru a recunoaște laudele pentru orice eveniment (adesea doar ironic ) chiar dacă nu există subiect adjectiv.

Nu! ct și italian politicos, ar trebui să spuneți:

• „Brava” pentru o singură interpretă de sex feminin,
• „Bravo” pentru un singur interpret de sex masculin,
• „Curajos” pentru mulți interpreți de sex feminin (nici măcar un interpret de sex masculin printre ei),
• „Bravi” pentru mulți interpreți dacă există cel puțin un interpret de sex masculin printre ei.

Cuvântul italian „bravo” este folosit în engleză, franceză și multe altele. Aceste limbi iau doar forma masculină a adjectivelor italiene și o aplică ambelor sexe. În italiană „bravo” este un adjectiv și genul său trebuie să fie de acord cu substantivul. Deci, pentru o femeie, ar trebui să spui „brava”. Într-un concert, spunem „brava” unei interprete de sex feminin, nu „bravo”. Aceasta este ceea ce facem și în Italia, la un concert.

În afară de asta, „bravo” în italiană este ceva ce le spunem copiilor adesea pentru ceva ce au făcut bine și poate că nu este cel mai potrivit mod de a plăti un compliment cuiva. Personal, dacă vorbesc direct cu un interpret de muzică, aș spune „complimenti” sau ceva mai complex precum „La tua interpretazione mi ha molto emozionato”.

Comments

• „Bravo” este adesea folosit atunci când bate din palme și aplaudă, și poate în timpul unei ovații. În astfel de circumstanțe, a spune « La tua interpretare mi ha molto emozionat » riscă să treacă neobservat.
• @randomatlabuser Am vrut să spun că nu declină cuvântul italian.
• @DaG Am spus ” dacă vorbesc direct ”

Așa cum a spus clami219:

Nu! Pentru a vorbi italiana corectă și politicoasă, ar trebui să spuneți:

” Brava ” unei singure interprețe,

” Bravo ” unui singur interpret de sex masculin,

” Curajos ” multor interpreți de sex feminin (nici măcar un interpret de sex masculin printre ei),

” Bravi ” pentru mulți interpreți dacă există cel puțin un interpret de sex masculin printre ei.

I vreau doar să adăugăm că într-adevăr toată lumea din Italia folosește cele de mai sus, deci dacă un italian aude un ” BRAVO! ” în loc de ” BRAVA! ” gândiți-vă imediat la o persoană străină care nu știe modul corect de a spune asta și, pentru aceasta, este dificil să fii jignit pentru un ” BRAVO! ”

Sunt italian, dacă trebuie să-i spui unei femei trebuie să spui „brava”, cu „a” finală! „Bravo” este pentru un bărbat. Pa!

Se la cerere è „Pot să-i spun bravo unui interpret?” la răspuns è no, altrimenti, in Italia, saresti percepito irrispettoso del genere femminile.

Versiunea în engleză

Dacă vă întrebați „Pot să spun bravo unei femei performer? ” apoi răspunsul este nu .

Comentarii

• Ceea ce el pune este în interiorul întrebării, nu numai la subiect / titlul întrebării …

Dacă vorbiți engleză, folosiți reguli de conjugare engleză, nu italiană.

În engleză, verbul nu se schimbă pentru a fi de acord cu sexul subiectului la care se referă. O face în alte limbi romanice, dar nu în engleză. „Bravo” a fost asimilat din alte limbi, la fel ca o gamă largă de alte cuvinte. Nu cred că este necesară revenirea la regulile conjugării italiene. Dacă spui „bravo” și interpretul este feminin, depinde dacă spui „bravo” în engleză. Dacă spui „bravo” în italiană, atunci ar exista o problemă.

Poate că dacă ați fi vorbitor de engleză și ați spune „bravo” cu accent italian care ar trece linia de front. Ne despărțim aici. La sfârșitul zilei, singura modalitate de a fi lipsit de respect este să spui „bravo” cu o fonetică sonoră italiană unei interprete de sex feminin, unde știu și se așteaptă să vorbești și să înțelegi italiana.

În caz contrar, dacă ești un Vorbitor de engleză și pronunțați „bravo” cu fonetica engleză, nu spuneți nimic greșit, deoarece cuvântul respectiv este recunoscut ca un cuvânt englezesc. Este în dicționarele englezești. La fel ca alte cuvinte precum balet, lenjerie, bucătărie, birou, cafenea. au venit din alte limbi, dar sunt cuvinte oficiale depline ale limbii engleze și trebuie pronunțate cu fonetică engleză atunci când se vorbește și respectă regulile gramaticale englezești. Faptul că „bravo” apare și în italiană și poate schimba forma în funcție de utilizare este trivia interesantă, dar asta este atât cât trebuie.

răspuns scurt: NU!

răspuns lung: ar trebui să folosiți bravO sau bravA sau bravE sau bravI, depinde de sex și de numărul de persoane :

• persoană singură bărbat: bravO
• persoană singură femeie: bravA
• multe persoane masculine: bravI
• multe persoane feminine : bravE
• multe persoane de sex masculin și feminin: bravI

Premisă: ” Bravo „, ca exclamație (deci nedeclinabilă) a intrat în utilizare în franceză, engleză și alte limbi europene din adjectivul italian (declinabil) prin Opera italiană, începând cu aproximativ jumătatea secolului al XVIII-lea (a existat o mică problemă de prioritate despre aceasta: totuși se pare că termenul este documentat în franceză din 1738, în timp ce în engleză datează din 1761. Utilizarea în germană este documentată doar din 1854).

În italiană, deși, desigur, „bravo” este un adjectiv declinabil și ar trebui folosit ca atare, jargonul artistic și teatral poate împrumuta și face termenul francez-englez, deci este perfect corect și politicos (totuși nu foarte obișnuit) pentru a exprima aprecierea față de o interpretă care țipă „bravo” sau o scrie într-o recenzie de artă, mai ales într-un context de muzică și operă clasică. În acest caz, ar fi înțeles ca un termen străin, și nu italian, totuși.

Comentarii

• Nu am găsit niciodată o utilizare a „bravo” pentru o interpretă de sex feminin în italiană. Puteți furniza un text în cazul în care se întâmplă acest lucru?
• După cum am spus, exclamația ” bravo ” poate fi folosit și înțeles în contextul adecvat în Italia așa cum este, și anume un termen internațional de apreciere și admirație , atât în limba scrisă, cât și în limba vorbită. Căutarea deja între ghilimele ” un bravo alla ” (alle / agli / ai / per la / per le / per i) va furniza câteva sute de exemple ale acestei utilizări în italiană.
• Oh, văd ce vrei să spui în cazul scris („un bravo a XXX”), dar totuși mi se pare destul de amuzant că un italian ar striga „ bravo ”către, să zicem, Angela Hewitt.
• Poate … De fapt, ceea ce este cu adevărat amuzant este această controversă;)
• Într-adevăr … Bravo pentru noi, dacă am amuzat pe cineva. 🙂

Poate îi spui bravo unui interpret de sex feminin? Da.

Ar trebui ca să-i spui bravo unui interpret? Nu. După cum ați observat, ar putea fi perceput ca ciudat sau chiar batjocoritor / lipsit de respect, chiar dacă vorbitorii care nu sunt nativi pot primi un permis gratuit.

Forma corectă în italiană este „brava” („curajos” pentru o pluralitate de femele, „bravo” pentru un bărbat, „bravi” pentru cazul mixt).

Acestea fiind spuse, când îi spui bravo unei interprete, aceasta se poate încadra în două categorii:

• ești clar italian sau poate fi confundat cu limba italiană, adică se va aștepta de la dvs. să utilizați forma italiană adecvată – pe care nu ați făcut-o „t . Oamenii vă vor reevalua ca neitalieni și vă vor arăta cu un zâmbet că ar fi trebuit să spuneți brava , presupunând că utilizați formularul invariant în engleză (a se vedea mai jos) și nu spune nimic, sau te mustră politicos prin felicitarea pentru italianul tău de altfel ireproșabil (ar putea fi și o felicitare autentică, totuși); sau vor presupune că „îl batjocorești pe interpret sau îl acuzi de ceva (în acest caz, oricât de descurajat ar putea fi să fii o lesbiană în dulap, să iei hormoni masculini – se poate întâmpla la un eveniment sportiv – sau chiar să fii un travestit).
• ești clar nu un italian: aspectul, accentul sau contextul dvs. (de exemplu, într-un grup de persoane engleze) arată că italiana nu este limba dvs. maternă. În acest caz, oamenii inteligenți vor presupune că „folosiți termenul englezesc„ bravo ”, care, deși ați împrumutat din italiană , este invariant. Acest lucru va fi și mai evident dacă există mai mulți interpreți, astfel încât „bravo” să nu se potrivească nici cu sexul, nici cu numărul. Există totuși riscul ca o persoană slabă să nu „obțină”, dar atunci va fi mai mult clar vina lui.

Deoarece știți diferența, aș alege forma corectă a italianului în toate cazurile. În cel mai rău caz, un vorbitor care nu este italian Vei întreba politicos de ce nu spui bravo și îl vei putea educa fără pierderi pentru tine și câștiguri pentru el.

Ca iubitor de muzică clasică și de operă, care trăiește în Marea Britanie în ultimii 20 de ani, îmi place foarte mult întrebarea, deoarece atinge lucrurile pe care le-am experimentat de multe ori .

Le „ts presupun că sunt la Royal Opera House la sfârșitul unei opere. Fac parte dintr-un public care vine din întreaga lume. Sunt „mulțumit de performanță și de performanță. Ce fac?

Ceea ce fac în mod normal este să-mi strig aprecierea cu o serie de„ Bravo! ”, Amestecată cu„ Bravi! ”(În nr ordinea sau preferința). În realitate, pentru o performanță foarte bună, vrei doar să îți exprimi aprecierea în orice mod posibil.

Și soprana? La fel: „Bravo!” (ca majoritatea publicului) și „Brava!”.

De ce o fac? Bănuiesc că instinctiv vrei să faci ceea ce fac ceilalți pentru a-și maximiza efectul (de exemplu, a bate din aceeași cadență decât a tuturor celorlalți etc.). Dar îți place și să te exprimi așa cum ești cel mai obișnuit: nu există nici un bine sau un rău (de altfel, soția mea engleză face la fel ca mine).

Aș face la fel în italiană la Scala sau La Fenice?

Cu siguranță nu! Aș refuza adjectivul corect și exclusiv.

Pe de altă parte, când vorbesc în italiană spun Parigi, dar spun Paris (cu pronunție corectă) în engleză sau franceză.

Chiar și comentatorii Mary Jo Heath și Siff de pe site-ul de la NY Metropolitan Opera matinee folosesc brava, cântărețelor singure și bravi (plural masculin) la bărbați și grupuri mixte bărbați-femei. Aceasta este o dezvoltare recentă – și o aberație. Cu secole în urmă, bravo a fost împrumutat de francezi din italiană și este folosit în Franța și de acolo oriunde altundeva ca un strigăt de aprobare invariabil PENTRU PERFORMANȚĂ, nu PERFORMAȚI. Comentariile contrare sunt TOATE făcute neglijând intonația italiană. Dacă spui brava unei femei singulare, accentul este pe prima silabă și semnificația este „fată bună,„ fată ”drăguță, nu„ hooray „. În ITALIA și FRANȚA, opera bravo ar trebui să fie strigată cu accent pe final silabă și este invariabilă. „Este un strigăt de aprobare francez care a devenit internațional. Cercetați-l singur pe cărțile Google și Amazon. Citațiile din anii 1900 anteriori și înainte sunt de genul„ bravo, Signora! ”.

Comentarii

• Acest lucru este adevărat, dar în sălile de concert italiene și în teatrele de operă este foarte frecvent să auziți forma refuzată (și ar fi surprinzător dacă nu ar fi așa), iar întrebarea a fost tocmai în legătură cu acestea.
• Sunt de acord cu @DenisNardin: cred că întrebarea se referă mai degrabă la utilizarea normală a italianului decât la o ipotetică normă ideală italiană-franceză-italiană.

Atenție: există riscul de a fi înțeles greșit!

În ciuda numărului de răspunsuri Nu am văzut acest risc accentuat (vezi mai jos).
Văd cel puțin trei chei pentru a răspunde la întrebările dvs.: gramatică, oportunitate și educație.

Gramatică. Este destul de simplu, așa cum a fost subliniat în altă parte: în italiană ar trebui să utilizați brav a pentru o femeie, brav e pentru mai mult de unul, brav o pentru un om, brav i pentru mai mult de unul sau pentru bărbați și femei împreună.

Oportunitate. Italiană este un instrument ascuțit, dacă doriți. De aici, posibilitatea de a fi neînțeles .
De când brav o ar trebui să trimită la un singur bărbat, pe care îl puteți utiliza pentru a vă adresa în mod special complimentul unui element al unui grup . , nu toate trupele sunt compuse cu artiști din sa la nivel, nici în fiecare spectacol același artist nu dă tot ce poate.
Să facem un exemplu practic: la un moment dat, un tenor și două soprane intră împreună pe scenă.

• Dacă spuneți brav o vă recomandăm să îi adresați complimentul numai lui, subliniind performanța sa peste cele pentru soprane.
• Dacă spui brav e opusul, poate doriți să vă adresați complimentul numai sopranelor.
• Dacă spuneți brav a doriți să subliniați unul dintre sopranele celorlalți doi artiști (pe care unul este puțin mai dificil de înțeles …).
• Mai mult, este posibil să vedeți uneori masculul artistul să facă un pas înapoi și să-i împingă înainte pe cei feminini
  • Mai ales când bărbatul este un actor bine cunoscut și femelele sunt tinere, puteți asculta brav o pentru a evidenția încercarea de a-i promova pe cei mici
  • Puteți asculta din nou brav e (sau brav i ) pentru a declara intenția de a nu face diferența (între) dintre artiști.

Educație. Nu în ultimul rând, un compliment este întotdeauna un compliment .
Nu contează cu adevărat dacă spui bravo , bravò , bra-voh , prafo , blavo sau orice altceva. Deci, dacă este clar că nu sunteți vorbitor nativ de italiană, nu veți jigni pe nimeni în mod rezonabil, iar efortul dvs. va fi apreciat. În acest caz, cu cât este mai rău (pronunția), cu atât mai bine, dar din moment ce știți diferențele, puteți alege instrumentul potrivit.

Ultima notă, cum sună. Acest lucru depinde de dispoziția, educația, sensibilitatea celor care ascultă. De-a lungul timpului (dar în afara Italiei) l-am găsit alternativ, ciudat, amuzant sau ciudat, dar am terminat să mă obișnuiesc. Deci, un artist care călătorește sau care cântă pentru un public non-italian este în mod rezonabil pregătit să înțeleagă complimentul și să nu vă înțeleagă greșit … dar pentru public în sine depinde, de la caz la caz.

Ar fi corect din punct de vedere gramatical în italiană să spui „bravo, soprano”, deoarece „soprana” este un substantiv masculin.

La fel, ar fi posibil să spui „bravo” unui grup de oameni, dacă te adresezi unui ansamblu mai degrabă decât membrilor individuali ai acestuia, de ex. „bravo, quartetto”.

Declinarea adjectivului se referă la numărul gramatical și la genul substantivului asociat, nu neapărat la genurile naturale sau la numărul efectiv de capete.

Comentarii

• Doar pentru a încerca să explic votul negativ (nu al meu). Este corect din punct de vedere gramatical în italiană să spui, de exemplu, ” quello e ‘ un bravo soprano ” dar nu dacă vorbești direct cu persoana respectivă. În mod direct spui bravo sau brava , pentru că nu vorbești despre rol sau despre tipul de voce. Mai mult decât atât, nu ascult niciodată ” bravo quartetto „, ceva similar doar în unele filme străine unde fac o parodie amabilă pentru un personaj italian. Puteți spune ” In quel quartetto sono bravi ” o ” e ‘ un bel quartetto ” o ” e ‘ un buon quartetto „.