Prepunere pentru autorul unei cărți: “ de ” sau “ par ”

Care este prepoziția corectă de utilizat pentru autorul unei cărți? De exemplu, Hamlet de William Shakespeare . Am crezut că va fi par ( Hamlet par William Shakespeare ), dar „am văzut multe exemple din de ( Hamlet de William Shakespeare ).

Răspuns

Prepoziția este de atunci când cartea sau altă lucrare nu este menționată pe nume.

un livre de Balzac
cette chanson de Renaud
le premier film de Renoir

Prepoziția este par când originea operei este exprimată de un verb în vocea pasivă.

un livre écrit par Balzac
cette chanson composée par Renaud
premier film tourné par Renoir

Când este menționat titlul, este obișnuit să fie posibile două interpretări: a lucrarea „a” (adică de) un autor; sau o lucrare scrisă (sau compusă, etc.) de către autor, unde verbul este o amintit.

Le Colonel Chabert de Balzac sau Le Colonel Chabert , par Balzac
Déserteur de Renaud sau Déserteur , par Renaud
La Fille de l „eau de Renoir sau La Fille de l „eau , par Renoir

fi excepții, dar de obicei, când titlul și autorul formează o frază nominală, se folosește de . Prepoziția par este utilizată atunci când indicația autorului este un subtitlu la titlu (este „ceea ce ați pus” pe coperta cărții, dacă ați pus o prepoziție) sau o remarcă parantetică.

Le Colonel Chabert , par Balzac, este un omagiu pentru soldații de Napoléon.
Je lis Le Colonel Chabert de Balzac.

Pentru lucrările care au mai mulți autori, precum filme și melodii, prepoziția par este rar utilizată, cu excepția cazului în care rolul Este explicat autorii ( un film de Renoir vs. un film realizat par Renoir ).

Comentarii

  • Le d é serteur de Vian, par Renaud.

Răspuns

«de» este probabil forma pe care o căutați.

«par» este mult mai puțin obișnuit în acest context, este folosit mai ales pentru adaptări (un film adaptat dintr-o carte, de exemplu) sau interpretări (spectacole muzicale sau teatrale, …).

Dar cred că ar fi înțeles oricum și nu se poate spune de fapt „incorect”.

Răspuns

Ambele par și de sunt destul de acceptate și nu pot vedea niciun motiv sau context pentru care nu ați putea folosi unul sau altul, atâta timp cât vorbim despre un teatru opera de poezie, deoarece are o conotație „clasică” și de modă veche.

Pentru orice altă producție artistică (romane, cântece, pictură, film etc.) aș tinde să folosesc de .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *